Interesanta amorteala aceasta a presei locale/mondiale ploiestene/prahovene. Cu cateva mici exceptii, in ultimele doua saptamani n-am mai citit (vazut, ascultat) un subiect interesant. Daca presa ar fi singurul mediu de informare, n-ai putea sa ajungi decat sa intri in urmatoarea dilema: ori traim intr-un oras/judet mai adormit decat guberniile tariste pe timp de iarna, fie jurnalistii au intrat intr-o teribila criza de informatii/inspiratie.
Si totusi, observ ca in in jurul meu sa intampla o multime de lucruri, unele chiar importante. De exemplu, in timp ce numirea noului prefect tine prima pagina si este prima stire a jurnalelor tv sau radio, o amica imi povesteste ca i-au spart unul dintre magazine de doua ori de la inceputul anului. Nu doar asta, imi mai spune ca, pentru prima data, la Winmarkt Grand Center au fost pradati banii din casieriile unor magazine ziua in amiaza mare. Mai citesc (asta trebuie sa recunosc ca e meritul a doua ziare) ca la nu stiu ce liceu o gasca de baieti au instaurat un fel de taxa de protectie iar la altul elevii sunt batuti de diferiti insi cel putin odata pe luna. Astfel de “fapte diverse” ma fac sa ma intreb daca nu cumva la noi criza este mult mai acuta si profunda decat pare. Daca nu cumva chestii de genul Gorbunov sau Gribenco sunt o joaca de copii fata de ce se intampla cu adevarat “in lumea reala”.
Daca ar fi sa raman doar in informatiile pe care mi le ofera contra cost presa locala/mondiala prahoveana/ploiesteana, ar trebui sa fiu o planta obligatoriu neunduitoare picata in extaz in fata unor articole/stiri/reportaje de genul “20.000 de prahoveni primesc pensia marita”.
De aceea ma mir cand vad atitudini – www.phonline.ro – impotriva textelor negazetaresti sau a “plagiatului” si il intreb pe amicul Fido: domnule cine, ce, cum, cand, unde face presa in Ploiesti?